Насловна

CONTRA TÃTSAREA

Е-пошта Печати PDF
Jgljoatã dupu jgljoatã, di Machidunii adrarã bun loc ti renesansã a fashizmului. Bãgarã veto ti criticã piblicã a condutsirãljei. Tu migdani scoasirã formatsii a parapolitsiiljei. Stimularã xenofobii, rasizmu shi niarãvdari cãtrã marghinilizatslji. Adrarã cult ti chischinã zãrtsinã etnicã. Proclamarã ca mljerli suntu machinã ti fãtseari. Ãnfarmacã cu teorii conspirativi. Stipsits lã suntu afurisitslji di Grets, turbata di Europa,  statili di nord cari nu suntu fer cãtrã noi, „comunjarlji“, „lobi armãnescu“, a tora shi Fuere. Propaganda a statlui s-adrã instrumnetu ti controlã a dunjailjei. Arcarã blãstem pi individualitatea shi pi atselj tsi va s-spunã criticã. Arucã semitsã ti nail ãmpãrtsãri shi conflicti. Lu-ãnvãrtirã statlu tu fricã.

Machidunia pati di liderlu cari s-proclama ti „umutea dit soni ti Machidunii“. Machidunia pati di „familia“ shi di camarilla a vãmãrovtsãlor cari u-hãrnescu megalomania a liderlui shi frustratsiili a dunjailjei ta s-poatã s-aricheascã. Arichescu shi aruca tu xeani. Ma, Machidunia naima multu pati di atselj cari tac shi suntu statishtsã tu filmul amut  „Renesansã“. Taha „bãnãtori“,             s-ãnchljinã pit cafineadz shi tac. Shi mutrescu cum „renesansa“ treatsi tu  „aspãrdzeari“. Fashistsãlj suntu ãnvãrliga di noi, iu suntu antifashistsãlj?

Tac biznismenjlji. Tac ti nalili natsoinalizatsii. Tac ti biznislu cu autobusurli pi dau patomati di China. Tac ti furtul tu „Svedmilc“. Tac ti helicopterlji. Tac ti electrica. Tac ti tenderili. Tac shi au umuti ca rechetarlji noari s-lã asunã pi ushi. A asunã cafi dzuã. Recheteadzã, arucã globi shi fac confiscatsii.

Tac intelectualtsãlj. Tac profesorlji, iatsãrlji, scriitorlji, jurnalishtsãlj, arhitectsãlj, artishtsãlj, comandantsãlj, dispotslji. Tac ca peshtsã. Shi umutea lã easti la tenderili. Au carieri shi familii. Cooperantsã, colaborantsã, cvislinzi. Tu loc s-aurlã – ciucirã. Ciucirã cãndu da criticã, bumbuneadzã cãndu u-alavdã condutsirea a gruevishtsãlor.

Cãndu una grupã di Grets cari cu silã vru s-azãptãseasca promovarea a dictsionarlui greco-machidunescu, public lã era bãgatã etichetã ca suntu fashistsã, neonatsishtsã shi vandalishtsã. Politiciarlji, intelectualtsãlj shi jurnalishtsãlj s-ãnchizmãsea tu cãftãrli s-aflã shi s-sanctsioneadzã aeshtsa oaminj.  „Umutea dit soni“  a noastrã tinjisi cã easti zbor ti mari problem a democratiiljei gãrtseascã. Cãndu unã grupã di Machedonj cu silã u-azãptãsira tribina a  „ghimigiadzlor“ tsi s-tsãnu Strug, nu avea criticã ca suntu fashistsã, neonatsishtsã shi vandalishtsã. Canã nu ãntribã public iu era politsia ta s-lu azãptãseascã terorlu. A cãndu unã zurla grupã „spontan“ lu-asparsi fronimlu protest la piatsa di Scopia, atumtsea ti atsea tsi s-dzãtsea cã easti actu fashistic avea critichi cã easti politic nicorect, fãra usuli shi fãrã aradã.

„Sorosoidi“, „trudots“, „oaminj pãltits“, „homosexualtsã“, atsea lã yini ghini tu urecljili a seirgeatslor, ma „fashistsã“ – atsea nu s-poati! Lj-arucã tu depresii huliganjlji shi lu-amãreashti cafelu atselor tsi tac.  

S-veadi ca standardili cu dau pãrtsã la noi s-featsirã leghitimi. Atsea tsi tu Gãrtsii u-videm ca fashizmu, la noi u-iurtusim ca patriotizmu. Machidunia s-featsi stat a silegiatslor. Institutsiili a statlui lj-apurã silegiadzlji. Ombudsmanlu popular easti orbu pri oclji, a Parlamentul l-arcã cinushi a concluziilor a comisiiljei a lui ti ãndrepturli a omlui. Ministeriatlu ti lucãrli interni s-dusi naima largu. Ta s-nu era traghic shi fricos, va s-arãdeam pi aplicatsia contra organizatorlji a protestului cari suntu stipsits ca cu „ãncãceari shi aurlari  shi halat niundzit“ agudirã pi arada shi irinjea publicã. Tu soni va s-iasã ca silediadzlji lj-baturã protestantsãlj tu numa a aradãljei shi irinjiljei publicã!             

Tuts atselj cari public s-declararã ti compromis ãn ligaturã cu problemlu cu numa a statlui, iu intrãm sh-noi „ghimigiadzlji“,  ti gruevishtsãlj suntu trudots si oaminj pãltits. Ma, mutrea ciudii, nu tricu multu chiro shi prezidentul gruevistic a statlui s-declarã ti „compromis ratsional“, ma megafonili a rejimlui nu lu-proclamarã ti trudot. U-apruchearã tapin itsrãljea amãnatã al Ivanov. Tricura tu altã aradã dupu directiva ãnsimnatã di ghenexlu VMRO-DPMNE ti atsea ca lipseashti su ãndreagã dunjeaua ti lucurlu di cari nu poati ta s-fugã. Tsicara ca cu mesh lji arãdea shi u-ascundea naivitatea a liderlui!

Cãt va nã facã renesansa, „lãrdzitã shi prilucratã“? Va s-aflã vãrã gioni su lugurseacã znjia politicã shi finansialã? Bancrotlu politic, financial shi moral ali Machidunii? Cari va u-defineadzã responsabilitatea a partitsipantsãlor shi copartitsipantsãlj tu furtul camuflat ca patriotizmu ? Protlu cari ca „om di renesansã“ shi shutsãtor a delihiljei, a ma amãnat shi vitsepreimeru ti ãntribãri europeani, sh-deadi demisii shi s-chiru. Fudzi di responsabilitatea ti arãdãrli tsi li-fãtsea pãnã aseara shi ti debacãlu shi bancrotlu di cari noari s-putem s-fudzim di toamna. Carishti cãtã va s-hibã lista a fugatslor di vaporea „renesansã?

Va s-armãnã vãrã su orchestreadzã cãntarea a horlui ti itsrãljea a liderlui cari canã nu i- ca iel, mash Dumidzã shi Alexandru, cãndu va s-neacã Titaniclu a nostu shi noi cu iel?  

Scopia, 8 di alunar  2009